Obiective turistice

În judeţul Botoşani este organizat un mega-festival electro-rock. Evenimentul muzical este însoţit de o serie întreagă de acţiuni culturale, printre care şi drumeţii, lansări de carte, comunicări şi expoziţii. Totul sub titulatura ”Zilele nordului”, cel mai nordic festival din România.

În cadrul ”Zilelor Nordului”, pe lângă concerte au loc mai multe manifestări culturale. De altfel organizatorii festivalului, spun că vizitatorii şi participanţii la festival vor fi purtaţi prin locuri de poveste din nordul extrem al României. Vrem să arătăm lumii cât de frumos e Nordul Moldovei, cât de frumoşi sunt oamenii săi şi ce lucruri frumoase se pot face aici. Şi pentru noi, cei care trăim aici sau suntem, pur şi simplu, legaţi sufleteşte de această regiune, e important să ne amintim din când în când aceste lucruri. În acest fel Nordul va fi nu numai locul în care ne-am născut, ci şi locul în care să vrem să trăim.
Când mai mulţi tineri din Botoşani, Suceava, Iaşi, Cernăuţi şi Chişinău vor vrea, în loc să plece cât mai departe, să-şi aducă ei înşişi contribuţia la dezvoltarea regiunii, atunci misiunea pe care ne-am asumat-o la Asociaţia Nord va fi îndeplinită”, declară preşedintele asociaţiei organizatoare a festivalului.

În total sunt 50 de evenimente culturale, de la concerte ,la expoziţii şi lansări de carte. Printre obiective se numără şi casa lui George Enescu de la Liveni, cea de la Mihăileni, unde vor avea loc deasemenea concerte, poiana cu stejarii lui Ştefan cel Mare, Poiana Teioasă, Muzeul Nordului, conacul Balş din Darabani sau biserica monument istoric de la Hilişeu Horia.

Toţi cei care sosesc în nord, pot sta la cort în campinguri special amenajate sau la pensiunile din zonă.

Biserica din satul Corjauti, parohia Hilișeu-Crișan a fost construită în anul 1813 în următoarele împrejurări: între anii 1811-1813 Ioniță Basota ridică în satul Pomîrla, unde își avea conacul, o biserică nouă din zid. Bisericuță din lemn, ctitorită de C. Basota, este cerută de locuitorii satelor Corjauti și Hliboca, ambele situație pe moșia Basota. Iscându-se ceartă între aceste două sate cu privire la biserica de lemn, proprietarul de atunci Ioniță Basota, are cuvânt hotarâtor și poruncește ca de îndata corjautenii să-și ridice biserică. Aceștia, în mare grabă, desfac biserica și în timpul nopții o transportă la Corjauti, unde o reclădesc. Temelia și soclul acestei biserici sunt din piatră, pereții din bârne de stejar, iar acoperișul inițial din draniță care deteriorându-se a fost înlocuit cu tablă neagră. Din cele relatate rezultă că această biserică este ctitoria familiei Basota din Pomîrla.

Ca formă arhitecturală această biserică face parte din tipul bisericilor de lemn moldovenești, construcții făcute din fugă în epoca decadenței. Acoperișul este în formă de șarpantă. Pridvorul de formă pătrată cu latura de 4,70 m, iluminat de o singură fereastră în partea de apus, despărțit de restul bisericii printr-un perete de scândură cu o deschidere arcuită. Naosul are formă pătrată cu latura de 6 m, iluminat de trei ferestre, două spre sud și una spre nord, de formă dreptunghiulară cu dimensiunile de 60/30 cm. Bolta naosului are formă de sabie întoarsa și căptușită cu scânduri ca și pereții interiori ai bisericii. Altarul are formă semicirculară cu raza de 5m despărțit de naos prin catapeteasmă și înălțat cu o treaptă, iar în partea de răsărit prevăzut cu o fereastră de aceeași formă și dimensiuni ca și cea din naos.

Biserica este în general lipsită de elemente decorative. Nu se cunoaște numele arhitectului care a făcut planul acestei construcții. Scheletul catapetesmei este din lemn de tei, făcut pentru trei rânduri de icoane și portal. Catapeteasma este făcută înaintea de anul 1800 și se presupune că este de aceeași vechime cu biserica. Icoanele de pe catapeteasmă sunt făcute din lemn de tei, pictate în stil bizantin, corect executate și bine conservate. Nu se cunoaște numele pictorului care a executat aceste picturi. Toate icoanele sunt încadrate în rame simple și poleite. Ușile împărătești sunt sculptate în frunze și ramuri poleite.

Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din parohia Hilișeu-Crișan a fost construită în anul 1802 pe cheltuiala boierului, stapânul de atunci a moșiei V. Curt. Deasupra ușii de intrare, sub o serie de sculpturi florale, se află săpat în ușorul ușii „1902, mai 21”. Biserica își trage ființă de la un schit vechi de călugărițe ce era pe vremuri aici, în mijloc de codru. Cine și când s-a ridicat acest schit, nu se știe.

Biserica se află situată în câmp între Hilișeu-Horia și Hilișeu-Crișan, la 2 km distanță de fiecare sat, în apropiere de pădurea „Călugărița”. Intrarea în curtea bisericii se face pe un drum mic prin partea de miazănoapte.

Curtea împrejmuită cu gard de ostrețe are în interior plantație de arbori. Tot în curte, la răsărit de biserică se află clopotnița. Corpul construcției este din zidărie de cărămidă, pe temelie de piatră, de formă pătrată, formată dintr-un singur rând. Această clopotniță este fondată de către Ana Curt, născută Berneasa, în anul 1832. În rând cu clopotnița se află un monument cu caracter religios; pe un soclu de piatră se ridică chipul Mântuitorului între doi îngeri, în dreapta și stânga pe coama zidurilor, chipurile apostolilor, figurile sculptate în piatră. Monumentul este în genul monumentelor similare din Apus și poartă caracteristicile artei romanice.